Liberul arbitru are la bază ideea că oamenii au capacitatea de a face propriile alegeri și de a-și determina propria soartă.
Problema liberului arbitru i-a provocat mult timp pe filosofi și pe gânditorii religioși, iar oamenii de știință au examinat problema și din perspective psihologice și neuroștiințifice.
Există liberul arbitru?
Este voința unei persoane liberă sau viețile oamenilor sunt de fapt modelate de puteri în afara controlului lor?
Oamenii de știință au investigat conceptul de gândire umană la nivelul circuitelor neuronale, iar unele descoperiri au fost luate ca dovezi că deciziile conștiente nu sunt cu adevărat „libere”. Scepticii liberului arbitru susțin că sentimentul subiectiv al liberului arbitru este o iluzie. Cu toate acestea, mulți savanți, precum și oamenii obișnuiți, mărturisesc încă o credință în liberul arbitru, chiar dacă recunosc că alegerile sunt parțial modelate de forțe aflate în afara controlului cuiva.
Care sunt motivele pentru a pune la îndoială liberul arbitru?
Știința comportamentală a arătat clar că tendințele comportamentale ale indivizilor sunt influențate de genetică, precum și de factorii din mediu care pot fi în afara controlului unei persoane. Acest lucru sugerează că există, cel puțin, unele constrângeri asupra gamei de decizii și comportamente pe care o persoană va fi înclinată să o ia (sau chiar să o ia în considerare) în orice situație dată. Cei care provoacă ideea că oamenii acționează așa cum o fac datorită unor alegeri conștiente și neconstrânse indică, de asemenea, dovezi că activitatea creierului inconștient poate prezice parțial o alegere înainte de a lua o decizie conștientă. Unii cercetători au încercat să infirme în mod logic argumentul potrivit căruia alegerile demonstrează în mod necesar liberul arbitru.
Infirmă știința liberul arbitru?
Deși există multe motive pentru a crede că voința unei persoane nu este complet liberă de influență, nu există un consens științific împotriva liberului arbitru. Unii folosesc termenul „liber arbitru” într-un sens mai liber pentru a reflecta faptul că deciziile conștiente joacă un rol în rezultatele vieții unei persoane – chiar dacă acestea sunt modelate de dispoziții înnăscute sau aleatoriu (criticii conceptului de liber arbitru ar putea numi pur și simplu acest tip de luare a deciziilor „voință”). Chiar și atunci când procesele inconștiente ajută la determinarea comportamentului conștient al unei persoane, unii susțin că astfel de procese pot fi totuși considerate ca parte a voinței individului.
Ce este determinismul?
Determinismul subliniază faptul că, fiecare eveniment, inclusiv fiecare acțiune umană, este rezultatul unor evenimente anterioare și al legilor naturii. O credință în determinism care include o respingere a liberului arbitru a fost numită „determinism dur”.
Dintr-o perspectivă deterministă, există o singură cale posibilă prin care evenimentele viitoare se pot desfășura pe baza a ceea ce s-a întâmplat deja și a regulilor care guvernează universul - deși asta nu înseamnă că astfel de evenimente pot fi neapărat prezise de oameni. Cineva care crede în liberul arbitru pentru că nu consideră determinismul de la sine înțeles este numit, în filozofie, „libertarian”.
Poți să crezi atât în liberul arbitru, cât și în determinism?
Da. Acest lucru se numește „compatibilism” sau „determinism soft”. Un compatibilist crede că, deși evenimentele sunt predeterminate, există încă o versiune a liberului arbitru la lucru în luarea deciziilor. Un incompatibilist susține că numai determinismul sau liberul arbitru pot fi adevărate.
De ce contează credințele despre liberul arbitru
Indiferent dacă liberul arbitru există sau nu, credința în liberul arbitru este foarte reală.
Contează dacă o persoană crede că alegerile personale sunt complet ale ei și că alegerile altora sunt, de asemenea, făcute în mod liber?
Psihologii au explorat conexiunile dintre credințele liberului arbitru – adesea evaluate prin acord cu afirmații precum „Sunt responsabil de acțiunile mele chiar și atunci când circumstanțele vieții mele sunt dificile” și, pur și simplu, „Am liberul arbitru” – și atitudinile oamenilor în ceea ce privește deciziile, producerea, vina și alte variabile de consecință.
Credința în liberul arbitru afectează modul în care îi judecăm pe ceilalți?
Cu cât oamenii sunt mai mult de acord cu afirmațiile liberului arbitru (sugerează unele cercetări), cu atât au tendința de a favoriza mai mult explicațiile interne decât externe pentru comportamentul altcuiva. Aceasta poate include, de exemplu, să afli despre fapta imorală a cuiva și să fii de acord că aceasta a fost un rezultat al caracterului persoanei și mai puțin că factori precum normele sociale sunt de vină totuși.
De exemplu, un studiu privind reducerea credințelor liberului arbitru în influența deciziilor de condamnare ale judecătorilor nu a arătat niciun efect.
Este credința în liberul arbitru necesară pentru comportamentul moral?
O idee propusă în filozofie este că sistemele de moralitate s-ar prăbuși fără o credință comună că fiecare persoană este responsabilă pentru acțiunile sale – și, prin urmare, merită răsplată sau pedeapsă pentru ele. Din această perspectivă, există valoare în menținerea credinței în liberul arbitru, chiar dacă un perfect liber arbitru este de fapt o iluzie. Alții susțin că moralitatea poate exista în absența credinței liberului arbitru sau că o credință în liberul arbitru promovează de fapt rezultate dăunătoare, cum ar fi intoleranța și căutarea răzbunării. Unele cercetări psihologice au fost citate ca sugerând că neîncrederea în liberul arbitru crește comportamentul necinstit, dar experimentele ulterioare au pus sub semnul întrebării această descoperire.
Sunt credințele liberului arbitru legate de bolile mintale?
Boala mintală poate fi considerată, într-un anumit sens, ca implicând constrângeri suplimentare asupra libertății voinței unei persoane (sub formă de modele de gândire rigide sau compulsii, de exemplu), dincolo de factorii obișnuiți care modelează gândirea și comportamentul. Credința în liberul arbitru poate contribui la stigmatizarea asociată bolilor mintale prin ascunderea rolului cauzelor biologice și de mediu subiacente.
Credincioșii în liberul arbitru iau decizii diferit?
Există dovezi limitate că oamenii care cred mai tare în liberul arbitru pot avea tendința de a percepe cel puțin anumite tipuri de alegeri - cum ar fi cumpărarea de electronice sau decizia ce să vizioneze la televizor - ca fiind mai ușor de făcut și că le poate plăcea mai mult să facă alegeri.
Ce concepte din psihologie sunt similare cu credința în liberul arbitru?
Două concepte din psihologie care se aseamănă cu credința în liberul arbitru sunt „locus de control” și „autoeficacitatea”.
- Locusul de control se referă la credința unei persoane despre cât de multă putere are asupra vieții sale - cât de importante ar fi intențiile, obiectivele și munca, prin comparație cu forțele externe, cum ar fi norocul sau acțiunile altora.
- Autoeficacitatea este simțul unei persoane cu privire la capacitatea ei de a performa la un anumit nivel, astfel încât să influențeze evenimentele care o afectează.
Deși toate aceste concepte se referă la factorii care conduc sau nu viața unei persoane, ele sunt distincte. De exemplu, se poate spune că putem pune la îndoială faptul că oamenii au un liberul arbitru absolut, dar, totuși, ei pot alege să fie încrezători în capacitatea lor de a hotări contextul, modalitatea, resursele informaționale și umane, timpul și gradul de implicare necesare atingerii obiectivelor dorite!
