"Suntem o lume de deprimati: Cautam remediu!"
A spus-o Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), la finele anului trecut: pana in 2030, unica si adevarata plaga sociala la nivel mondial o va reprezenta depresia clinica: o maladie din pacate de cele mai multe ori subevaluata, in pofida faptului ca este deja mai raspandita decat cancerul sau SIDA.
Depresie fara leac
Tot potrivit datelor OMS, in clipa de fata, in lume exista peste 450 milioane de persoane afectate de aceasta dereglare psihica, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, iar aceasta cifra este destinata sa creasca dramatic in urmatorii 20 de ani. O problema serioasa de sanatate publica, in opinia expertilor OMS, avand in vedere ca "epidemia silentioasa" de depresie provoaca in fiecare an circa 800.000 de sinucideri, mai ales in tarile Europei orientale, si in principal in randul populatiei tinere (cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 de ani).
In acelasi timp insa, cu ceva timp in urma, un cercetator american a reusit sa puna mana pe documentele secrete ale unor companii care produc antidepresive si a descoperit ca ele nu sunt deloc mai eficiente decat efectul placebo. Ba dimpotriva.
Din 2002 incoace, Irving Kirsch, profesor la Departamentul de Psihologie al Universitatii Hull, din Marea Britanie si profesor emerit al Universitatii Connecticut, Statele Unite a publicat mai multe studii care demonstreaza ca toate acele pastile care se presupune ca ar trata depresiile nu au in realitate niciun efect. Pentru a-si verifica banuielile si a "constrange" FDA-ul (Food and Drugs Administration) sa scoata de "sub cheie" ceea ce altminteri nu ar fi ajuns niciodata la urechile omului obisnuit, adica toate acele date in baza carora au fost aprobate sase dintre antidepresivele cele mai vandute in Statele Unite: citalopram (elopram), fluoxetina (prozac), nefazodone (reseril, retras de pe piata din cauza unor daune hepatice), paroxetina (seroxat), sertralina (zoloft), venlafaxina (efexor), Kirsch a fost nevoit sa faca apel Freedom of Information Act, legea americana care tuteleaza dreptul de acces la informatiile de interes public.
Astfel Kirsch a aflat ca in 47 de studii clinice controlate, majoritatea sponsorizate de companiile producatoare, doar la 10-20% dintre pacienti s-a inregistrat un beneficiu datorat efectiv actiunii farmacologice a moleculei respective, in timp ce la 80-90% dintre persoanele afectate de depresie, remisia bolii a survenit doar gratie efectului placebo.
Anul acesta, mitul antidepresivelor a fost zdruncinat serios sub greutatea unui studiu de anvergura publicat in luna ianuarie in "Jama"' (Journal of American medical Association). Cercetarea s-a bazat pe datele obtinute in cadrul Women's Health Initiative, la care au participat 160.000 de femei, si dincolo de faptul ca sustine fara putinta de tagada inutilitatea acestor pilule in tratamentul depresiilor, mai da ceva la iveala: faptul ca adminstrate la femeile aflate la menopauza, antidepresivele cresc riscul de accident vascular cerebral si deces (date publicate in Archives of Internal Medicine). O lovitura dura, care vine dupa ani de polemici pe tema riscurilor asociate utilizarii acestor medicamente.
Hainele noi ale imparatului
Intr-un interviu acordat publicatiei italiene L'espresso, profesorul Kirsch - care este si autorul unui articol de rasunet pe aceasta tema, intitulat sugestiv "Medicamentele noi ale imparatului: dezintegrarea mitului antidepresivelor" -, explica: "Ne miscam pe un teren alunecos. Aceste medicamente functioneaza nu gratie mecanismului lor de actiune, ci datorita efectului placebo, dar acest adevar a fost tinut ascuns ani de zile. In practica clinica, pe de alta parte, daca un pacient suferind de depresie se simte mai bine, medicul nu are cum sa stabileasca de ce se intampla acest lucru. Astfel ca de multe ori crede ca este efect al medicamentului si-l prescrie in continuare".
“Dirty little secret”
Un sondaj recent realizat in Marea Britanie a aratat ca 44% dintre specialisti incep sa ia in calcul alternative la aceste medicamente, pe masura ce sunt publicate noi rezultate; cu toate acestea, consumul de antidepresive este inca in crestere, si multi medici le prescriu fara sa stea pe ganduri, ca prima abordare chiar si in cazul celor mai minore depresii, desi in majoritatea cazurilor ar trebuie sa se apeleze la ele in ultima instanta, si doar dupa ce toate celelalte tratamente au dat gres.
Si daca de o eventuala rea-credinta a medicilor nu poate fi vorba, cui ii apartine atunci responsabilitatea? "Informatiile cele mai relevante au fost tinute ascunse timp de doua decenii, in pofida faptului ca toti specialistii erau la curent cu ceea ce un coleg de-al meu, implicat in studiile de inregistrare a medicamentelor, a definit public drept <micul nostru secret murdar>", crede Kirsh. Ca atare, adevarata critica a acestuia se indreapta impotriva mecanismelor de aprobare a medicamentelor si, mai ales, a posibilitatii pe care o au si in prezent companiile farmaceutice de a tine ascunse datele nefavorabile reiesite in urma studiilor clinice. "Guvernele si agentiile de reglementare din domeniu ar trebui pe de-o parte sa le oblige sa dea publicitatii toate rezultatele studiilor, fie ele pozitive sau negative, si pe de alta parte, sa comande propriile studii, independente, nu numai pentru a verifica afirmatiile, ci mai ales pentru a cauta alte tratamente".
Suspectii de serviciu
Monoaminele (dopamina, serotonina) sunt neurotramitatorii favoriti ai psihiatrilor si ca atare sunt si foarte populare printre producatorii de medicamente. In mod deosebit, de 20 de ani incoace, se considera ca serotonina (cel mai putin cunoscut neurotransmitator, in pofida a 50 de ani de cercetare) este "molecula fericirii" si ca asa-numita "depresie clinica" ar fi cauzata tocmai de un nivel scazut al acesteia (pe care antidepresivele l-ar normaliza).
Datele genetice si de laborator demonstreaza insa ca lucrurile nu stau asa, spune Irving Kirsh. "O demonstreaza de altfel si faptul ca exista antidepresive care cresc productia de serotonina (precum fluoxetina), altele care o diminueaza (tianeptina) si altele care n-o influenteaza in niciun fel, iar efectele tuturor sunt identice. Asta pentru ca serotonina nu are nicio legatura: cel care functioneaza este doar efectul placebo".
Facts
- Un grup de psihiatri de la Universitatea Chicago a demonstrat, potrivit unui articol publicat in "Archives of General Psychiatry", ca in creierul soarecilor deprimati sunt prezente mai multe modificari genetice, dar genele implicate nu au nicio legatura nici cu cele ale serotoninei si nici cu cele ale altor neurotransmitatori.
- Un alt grup de psihiatri (de la Centre for Addiction and Mental Health din SUA) a publicat in aceeasi revista date care demonstreaza ca enzimele corelate serotoninei nu sunt deloc crescute la persoanele deprimate, cum ar fi fost de asteptat daca ele ar fi fost cauza.
- Exista numeroase gene implicate in depresie. In mod deosebit, un studiu pe soareci a aratat ca alterand o anumita gena se obtin modificari profunde ale starii de spirit; in urma unor autopsii, specialistii au mai demonstrat si ca aceeasi gena, foarte bine reprezentata in creier, este exprimata in cantitati inferioare normei la persoane care sufera de dereglare bipolara.
- Alte gene implicate, potrivit concluziilor unui studiu realizat pe un esantion format din 1.500 gemeni monitorizati pe o perioada de 15 ani, ar putea fi cele asociate anxietatii si insomniei la copii.
- Nivelul de cortizol, hormonul stresului, este mai ridicat la persoanele cu depresie, iar recent, un studiu prezentat in cadrul unui congres de specialitate in Statele Unite, a demonstrat ca o alterare a nivelurilor de cortizol este prezenta si la copiii obezi (acelasi hormopn intervine si in metabolismul grasimilor).
- Sinucleinele sunt mici proteine suspectate de multa vreme ca joaca un rol important in depresie, intrucat functia lor este aceea de a regla nivelul anumitor neurotransmitatori. Noi date confirma ca atat animalele, cat si oamenii afectati de depresie au niveluri ridicate de sinucleine si la ora actuala sunt in curs cateva studii menite sa verifice daca vreo modulatie a acestora poate avea un efect terapeutic.
Sursa: http://www.descopera.ro/