Trăim într-un secol al vitezei, trăim într-un secol al schimbărilor, al evoluţiei rapide pe toate planurile. Timpul prezent impune adaptare, deschidere, autocunoaştere şi îmbunătaţirea calităţii vieţii nu doar pe plan material. Cu toate acestea uneori ne este greu să renunţăm la vechiile concepţii despre om şi viaţă, concepţii pe care le-am luat ca atare de la părinţi, bunici, ş.a.m.d., fără să ne mai punem problema dacă nouă, acum, în contextul actual ni se mai potrivesc în totalitate. Psihoterapia este una dintre ştiinţele care au luat avânt în ultimii ani şi în ţara noastră. Devenită deja o „moda” atât în America cât şi în Europa, această ştiinţă ajunge cu paşi rapizi să crească şi în România. După perioada comunistă, când facultatea de psihologie în sine era interzisă, când autocunoaşterea şi căpătarea unei independenţe emoţionale şi de gândire era ţinută în frâu, în sfârşit avem şansa de a hotărî singuri ce facem cu noi înşine. În sfârşit avem şansa de a învăţa să ne scoatem la suprafaţă toate resursele interioare şi să învăţăm să ne aducem o stare de bine şi împlinire în viaţa noastră.
La ce foloseşte psihoterapia?
Poate că înainte să te gândeşti la acest fel de ajutor profesionist ai încercat să găseşti soluţii pe cont propriu, împreună cu familia sau cu prietenii, încercări care s-au dovedit eficiente prea puţin sau deloc. Psihoterapeutul este cel care te ajută să devii conştient de ceea ce se întâmpla cu tine, de ceea ce se întâmplă între tine si ceilalţi, te ajută să vezi mai limpede care sunt lucrurile care te fac să-ţi pui singur bariere, te ajută să depăşeşti mai uşor un eveniment neplăcut din viaţa ta sau o stare emoţională care te ţine pe loc. Psihoterapeutul te ajută să-ţi activezi propriile resurse şi să dobândeşti curajul de a acţiona în direcţia în care-ţi doreşti să mergă viaţa ta..
Vorbeam de concepţiile pe care le luam ca atare de la cei din jur, despre idei, credinţe şi valori în jurul cărora ne ghidăm viaţa şi care ne fac să credem că lucrurile stau doar într-un anumit fel. Nu ne-a învăţat nimeni să privim în perspectivă şi atunci nici nu ne punem problema că s-ar putea face asta. Imaginaţi-vă că priviţi de aproape un “zgârie-nori”... Acum imaginaţi-vă că-i daţi ocol şi-l priviţi din altă poziţie... Şi acum imaginaţi-vă că sunteţi sus pe un deal şi priviţi de acolo oraşul şi observaţi cum vedeţi acel “zgârie-nori”. Sigur găsiţi că este o diferenţă. Diferenţa o dă perspectiva, schimbarea unghiului din care vedem lucrurile. Acesta este unul dintre importanţii paşi pe care-i aveţi de învăţat pentru a înţelege că starea noastră interioară este dată de modul în care noi înşine privim lucrurile.
Deşi psihoterapia a intrat de ceva ani în România ca ştiinţă, ca profesie şi mai ales ca artă de a modela sufletul uman, încă există o lipsă de informaţie şi efectiv de cultură a oamenilor pe acesta temă. Încă nu se face diferenţa suficientă nici măcar în mass-media (care dincolo de divertisment se ocupă şi cu informarea) între psiholog şi psihoterapeut, între consiliere şi psihoterapie, între psihiatru şi psihoterapeut. Oamenii înca fac confuzia între a merge la psihiatru şi a merge la psihoterapeut, între o stare emoţionala neplăcută, senzaţia de disconfort sau frământări interioare şi nebunie. Oamenii încă îşi pun întrebarea: “dacă merg la psihoterapie nu sunt oare nebun?” sau se tem ca ceilalţi să nu-i considere aşa.
Atentie: simplul fapt ca apare ideea de a vă întreba asta arată că sunteţi o persoană sănătoasă!
E bine de ştiut pentru a face diferenţa că:
Psihologia este ştiinţa care se ocupă de studiul psihicului uman şi nu este o metodă de tratament în sine.
Psihiatria este ştiinţa ce se adresează pacienţilor cu tulburări de sănătate mintală, psihice, ce afectează sever viaţa bolnavului şi capacitatea sa funcţională. Tratamentul psihiatric al pacienţilor se face pe cale chimică prin prescrierea de medicamente şi, concomitent cu tratamentul medicamentos, prin psihoterapie la recomandarea medicului psihiatru.
Consilierea, asemănătoare în multe privinţe cu psihoterapia, se centrează pe prezent, pe aici şi acum, rezolvând o anumită problemă, fără a restructura personalitatea clientului.
Psihoterapia este ştiinţa care, prin tehnici proprii tratează crizele de viaţă generate de diferite cauze ce nasc probleme emoţionale, somatice sau de relaţionare în viaţa persoanei, o ajută să le depăşească, învaţă şi susţine persoana respectivă să facă schimbările pe care şi le doreşte şi nu a reuşit până în acel moment să le facă singură. Pune accentul pe intervenţie, tratament, şi reconstrucţie a personalităţii şi urmăreşte a-l învata pe client cum să-şi folosească energia psihică în scopuri pozitive, creatoare. Această formă de tratament nu include medicaţia, dar este recomandată şi celor care urmează un tratament medicamentos.
Grupul terapeutic se bazează pe principiul învăţării sociale într-un cadru strict confidenţial. Necesitatea schimbării este conştientizată mai repede prin observarea unor atitudini şi comportamente similare cu ale noastre la ceilalţi. Găsirea unor soluţii optime pentru problemele/frământările cu care vă confruntaţi este mai rapidă şi mai uşoară, se îmbunătăţesc abilităţiile de comunicare şi de relaţionare socială şi în afara grupului.
În funcţie de structura personalităţii şi de natura problemei pentru care solicitaţi o intervenţie terapeutică, puteţi alege consilierea, psihoterapia individuală sau de grup.
Aşa cum în medicină există diferite specializări, medic oftalmolog, medic cardiolog, medic chirurg, etc., aşa şi în psihologie există mai multe ramuri. Psiholog este orice persoană care termină o facultate de psihologie! Abia dupa facultate începe specializarea! Căutaţi, informaţi-vă şi alegeţi în cunoştiinţă de cauză specialistul de care aveţi nevoie.
Dacă o stare de disconfort emoţional nu vă lasă să fiţi aşa cum eraţi altă dată, vă împiedică să mergeţi înainte, dacă această stare durează de ceva timp şi sunteţi prea prinşi sau prea obosiţi ca să găsiţi singuri calea, acordaţi-vă şansa de a pune macar o întrebare unui specialist. A căuta, a pune întrebări, a face ceva ca să aduci mai mult bine în starea ta interioară, arată faptul că eşti sănătos, că-ţi pasă ce faci cu viaţa ta şi că ai resursele necesare pentru a acţiona în directia pe care ţi-o doreşti. Depinde doar de tine să-ţi dai voie să le descoperi.
Articol publicat in Editorialul.ro