Reziliența se definește ca fiind atât procesul, cât și rezultatul adaptării eficiente la experiențele de viață dificile sau provocatoare, conform definiției Asociației Americane de Psihologie (APA). Aceasta implică flexibilitate mentală, emoțională și comportamentală, precum și abilitatea de a se adapta atât la cerințele interne, cât și la cele externe, conform APA.
Este crucial să înțelegeți că dezvoltarea rezilienței necesită un set de abilități pe care să le puteți cultiva și dezvolta în timp. Construirea rezilienței necesită răbdare, determinare și sprijin din partea celor din jurul nostru; este posibil să întâmpinați obstacole pe parcurs.
Acest proces depinde atât de comportamentele și abilitățile individuale (cum ar fi stima de sine și abilitățile de comunicare), cât și de factori externi (cum ar fi sprijinul social și resursele disponibile).
Chiar dacă sunt rezistenți, oamenii se pot confrunta în continuare cu stres, tulburări emoționale și suferință. A fi rezilient implică să faci față și să lucrezi prin durerea și suferința emoțională.
Care este teoria rezilienței?
Oamenii se confruntă cu diverse tipuri de adversități în viață, de la crize personale precum boala, pierderea unei persoane dragi, abuzul, agresiunea, pierderea locului de muncă și instabilitatea financiară, până la evenimente tragice prezente în știri, cum ar fi atacuri teroriste, împușcături în masă, dezastre naturale, pandemii globale și războaie. Oamenii trebuie să învețe să facă față și să treacă prin experiențe de viață extrem de provocatoare.
Teoria rezilienței se referă la conceptele legate de modul în care oamenii sunt afectați și se adaptează la lucruri provocatoare precum adversitatea, schimbarea, pierderea și riscul. Această teorie a fost studiată în diverse domenii, inclusiv psihiatrie, dezvoltare umană și managementul schimbării.
Conform teoriei rezilienței, reziliența nu este o trăsătură fixă (capacitatea de a practica reziliența poate fi dezvoltată). De asemenea, nu este constantă, în sensul că o persoană ar putea să demonstreze multă rezistență în fața unei provocări, dar să lupte mai mult pentru a fi rezistentă în fața altor factori de stres.
Flexibilitatea, adaptabilitatea și perseverența pot ajuta oamenii să-și cultive rezistența prin schimbarea anumitor gânduri și comportamente. Cercetările arată că atunci când elevii cred că atât abilitățile intelectuale, cât și atributele sociale pot fi dezvoltate și îmbunătățite, ei își cresc propria rezistență, manifestând un răspuns mai redus la stres în fața adversității și o performanță îmbunătățită.
Cei mai importanți factori care contribuie la dezvoltarea rezilienței sunt complexi și personali. Implică o combinație de puncte forte interioare și resurse exterioare, și nu există o formulă universală pentru a deveni mai rezistent.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie (APA), unii dintre factorii cheie care contribuie la reziliența personală includ:
- Modul în care cineva percepe și interacționează cu lumea
- Disponibilitatea și calitatea resurselor sociale
- Strategiile specifice de adaptare
O combinație de factori contribuie la construirea rezilienței și nu există o listă simplă de activități care să depășească adversitatea.
Reziliența este, de asemenea, ceva ce se dezvoltă în timp. Conform unui studiu longitudinal anterior, factorii care au fost de protecție pentru adolescenții cu risc de depresie, cum ar fi coeziunea familială, autoevaluările pozitive și relațiile interpersonale solide, au condus, de asemenea, la o mai mare rezistență la vârsta adultă tânără.
Conform teoriei rezilienței, alți factori care contribuie la dezvoltarea rezilienței includ:
- Sprijinul social: Cercetările arată că sistemele sociale de susținere ale unei persoane, care pot include familia imediată sau extinsă, comunitatea, prietenii și organizațiile, promovează rezistența în perioade de criză sau traumă și susțin rezistența individuală.
- Stima de sine: Un sentiment pozitiv de sine și încrederea în forțele proprii pot împiedica sentimentele de neputință în fața adversității. Un studiu publicat în noiembrie 2020 în Frontiers in Psychology a constatat că stima de sine și reziliența erau strâns legate.
- Abilități de coping: Abilitățile de coping și de rezolvare a problemelor ajută la împuternicirea unei persoane care trebuie să treacă peste adversitate și să depășească dificultățile. Cercetările arată că utilizarea abilităților de coping pozitive (cum ar fi optimismul și împărtășirea) poate ajuta la întărirea rezilienței mai mult decât abilitățile neproductive de coping.
- Abilități de comunicare: Capacitatea de a comunica clar și eficient îi ajută pe oameni să caute sprijin, să mobilizeze resurse și să ia măsuri. Cercetările arată că cei care sunt capabili să interacționeze cu, să manifeste empatie față de și să inspire încredere și încredere în ceilalți tind să fie mai rezistenți.
- Reglarea emoțională: Capacitatea de a gestiona emoțiile potențial copleșitoare (sau de a căuta asistență pentru a le rezolva) îi ajută pe oameni să își mențină concentrarea atunci când depășesc o provocare și a fost asociată cu o rezistență îmbunătățită, conform unui studiu publicat în Frontiers in Psychology în noiembrie 2017.
Reziliența nu este ceva la care oamenii ating doar în momentele copleșitoare de adversitate, potrivit cercetărilor privind teoria rezilienței. Se dezvoltă pe măsură ce oamenii se confruntă cu tot felul de factori de stres în fiecare zi.
Ce arată cercetările despre importanța rezilienței?
Reziliența este esențială pentru că oferă oamenilor puterea emoțională de a face față traumelor, adversității și dificultăților. Oamenii rezistenți își folosesc resursele, punctele forte și abilitățile pentru a depăși provocările și a trece peste eșecuri.
Persoanele care nu au reziliență au mai multe șanse să se simtă copleșite sau neputincioase și să recurgă la strategii de coping nesănătoase, cum ar fi evitarea, izolarea și automedicația.
Un studiu publicat în mai 2022 în Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică a sugerat că persoanele cu reziliență, capacități de adaptare și inteligență emoțională au mai multe șanse de a avea o bunăstare generală mai bună decât cei cu reziliență mai mică și o satisfacție mai bună în viață.
Un studiu din februarie 2022 al revistei Psihologie, Sănătate și Medicină, care a chestionat 1.032 de studenți, a arătat că reziliența emoțională a fost legată de reducerea stresului și de o satisfacție mai pozitivă a vieții în general în primele etape ale pandemiei de COVID-19.
De asemenea, un studiu a arătat că persoanele care au încercat să se sinucidă au avut scoruri semnificativ mai mici la scara de reziliență decât persoanele care nu au încercat niciodată să se sinucidă.
Oamenii rezistenți se confruntă cu stres, eșecuri și emoții dificile, dar își folosesc punctele forte și caută ajutor de la sistemele de sprijin pentru a depăși provocările și a rezolva problemele. Reziliența îi dă putere să accepte și să se adapteze la o situație și să avanseze.
Tipuri de reziliență: psihologică, emoțională și fizică
Cuvântul reziliență este adesea folosit singur pentru a reprezenta adaptabilitatea generală și adaptarea, dar poate fi împărțit în categorii sau tipuri:
- Reziliența psihologică
Cercetătorii definesc reziliența psihologică ca fiind capacitatea de a face față sau de a se adapta mental la incertitudine, provocări și adversitate. Uneori este denumită și "forța mentală". Persoanele care manifestă rezistență psihologică dezvoltă strategii și abilități de coping care le permit să rămână calmi și concentrați în timpul unei crize și să meargă mai departe fără consecințe negative pe termen lung, inclusiv stresul și anxietatea.
- Rezistența emoțională
Modul în care oamenii fac față emoțional stresului și adversității variază de la persoană la persoană, potrivit Societății Copiilor. Unii oameni sunt, prin natura lor, mai mult sau mai puțin sensibili la schimbare. Oamenii rezistenți emoțional înțeleg ce simt și de ce. Ei profită de optimismul realist, chiar și atunci când se confruntă cu o criză și sunt proactivi în utilizarea resurselor interne și externe pentru a trece peste. Ei sunt capabili să gestioneze stresorii externi și propriile emoții într-un mod sănătos, pozitiv.
- Rezistența fizică
Reziliența fizică se referă la capacitatea corpului de a se adapta la provocări, de a menține rezistența și forța și de a se recupera rapid și eficient. Este capacitatea unei persoane de a funcționa și de a se recupera atunci când se confruntă cu o boală, accidente sau alte solicitări fizice. Cercetările arată că rezistența fizică joacă un rol important în îmbătrânirea sănătoasă, deoarece oamenii se confruntă cu probleme medicale și factori de stres fizic.
Alegerile unui stil de viață sănătos, menținerea conexiunilor cu prietenii și vecinii, respirația profundă, timpul bine petrecut pentru odihnă și recuperare și implicarea în activități plăcute joacă toate un rol în reziliența fizică.
Vestea bună este că reziliența poate fi învățată. Și nu este vorba despre a învăța cum să faci față pur și simplu sau să treci peste asta. Nici nu te învață să eviți obstacolele sau să reziști schimbării. Construirea rezilienței este un proces prin care oamenii devin mai buni la reîncadrarea tiparelor de gândire și la adoptarea unei abordări bazate pe punctele forte pentru a trece peste obstacole.
Procesul de dezvoltare a rezilienței nu se întâmplă peste noapte și chiar dacă ești deja rezistent, este ceva la care trebuie să lucrezi pentru a-l menține.
Următorii pași vă pot ajuta să vă dezvoltați reziliența în timp:
1. Dezvoltați conștiința de sine. Înțelegerea modului în care răspunzi de obicei la stres și adversitate este primul pas către învățarea unor strategii mai adaptative. Conștientizarea de sine include, de asemenea, înțelegerea punctelor forte și cunoașterea punctelor slabe.
2. Dezvoltați abilități de autoreglare. A rămâne concentrat în fața stresului și a adversității este important, dar nu ușor. Tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi imaginile ghidate, exercițiile de respirație și antrenamentul de conștientizare, pot ajuta persoanele să-și regleze emoțiile, gândurile și comportamentele.
3. Învățați abilități de adaptare. Există multe abilități de adaptare care vă pot ajuta să faceți față situațiilor stresante și provocatoare. Acestea includ scrierea în jurnal, reîncadrarea gândurilor, exercițiile fizice, petrecerea timpului în aer liber, socializarea, îmbunătățirea igienei somnului și accesul la ieșiri creative.
4. Creșteți-vă optimismul. Oamenii care sunt mai optimiști tind să se simtă mai controlați asupra rezultatelor lor. Pentru a crea optimism, concentrați-vă pe ceea ce puteți face atunci când vă confruntați cu o provocare și identificați pași pozitivi de rezolvare a problemelor pe care îi puteți lua.
5. Consolidați-vă conexiunile sociale. Sistemele de sprijin pot juca un rol vital în reziliență. Consolidați-vă conexiunile sociale existente și găsiți oportunități de a construi altele noi.
6. Cunoașteți-vă punctele forte. Oamenii se simt mai capabili și mai încrezători atunci când își pot identifica și pot folosi talentele și punctele forte.
Reziliența nu este o stare permanentă. O persoană se poate simți echipată să gestioneze un factor de stres și copleșită de altul. Amintiți-vă de factorii care construiesc reziliența și încercați să îi aplicați atunci când faceți față adversității.
În general, oamenii rezilienți au multe dintre următoarele caracteristici, conform cercetărilor:
-
Sprijin social: Se pot baza pe familie, prieteni și colegi atunci când este nevoie.
-
Abilități de rezolvare a problemelor: Identifică modalități aflate sub controlul lor de a lucra și de a rezolva o problemă.
-
Optimismul: Când lucrurile devin grele, ei cred în capacitatea lor de a face față.
-
Abilități de coping: Au tehnici pentru a reduce stresul și anxietatea.
-
Conștientizarea de sine: Își cunosc punctele forte și punctele slabe și cum să pună resursele interne la lucru.
Chiar dacă este adesea dificil să-ți imaginezi ceva pozitiv care poate rezulta din experiențele traumatice, dezvoltarea rezilienței te poate ajuta să găsești aspecte benefice în dificultățile cu care te-ai confruntat.
Supraviețuirea greutăților te poate învăța lucruri importante despre tine și despre lumea din jurul tău, îți poate întări hotărârea, îți poate aprofunda empatia și, în timp, îți poate permite să evoluezi și să crești ca ființă umană.