Atunci când te afli într-o situație stresantă, cum ar fi susținerea unei prezentări la locul de muncă sau confruntarea cu un șofer furios pe drum, corpul tău reacționează într-un mod fizic. Este posibil să observi că inima îți bate rapid, începi să transpiri sau să tremuri, iar mușchii tăi se încordează. Acesta este sistemul nervos autonom al corpului tău, cunoscut și sub numele de răspuns „luptă sau fugi”, care intră în acțiune.
Acest răspuns a fost o tehnică de supraviețuire esențială pentru strămoșii noștri în fața situațiilor care le puneau viața în pericol, pregătindu-i fie să fugă de pericol, fie să se apere. Chiar și în zilele noastre, acest răspuns poate fi util, de exemplu, atunci când te ferești rapid din calea unei mașini care se apropie sau când reușești să eviți o cădere periculoasă.
Din păcate, acest răspuns de stres poate fi declanșat brusc și fără avertisment la persoanele predispuse, provocând un atac de panică. De exemplu, poți fi încă în pat, relaxat, și să simți brusc că inima îți bate puternic, că ai dificultăți de respirație și o frică intensă fără un motiv clar. Atacurile de panică determină o frică copleșitoare și simptome intense care nu sunt proporționale cu nicio amenințare reală. Înțelegerea semnelor unui atac de panică și învățarea unor strategii de gestionare te pot ajuta să faci față unui astfel de episod dificil.
Ce este un atac de panică?
Un atac de panică este un episod în care o persoană experimentează un val brusc de frică și anxietate, de multe ori într-o situație în care nu există un pericol real. Episodul poate dura de la câteva minute până la o oră și este însoțit, de obicei, de simptome fizice, cum ar fi transpirația excesivă și un ritm cardiac accelerat.
Dacă suferi de atacuri de panică frecvente, acest lucru poate indica prezența unei afecțiuni psihice, cum ar fi tulburarea de panică. Totuși, nu toate persoanele care experimentează un atac de panică dezvoltă această tulburare. De exemplu, o persoană poate avea un singur atac de panică în urma unui eveniment traumatic, cum ar fi un accident de mașină. Atacurile de panică pot apărea și la persoanele cu alte afecțiuni mintale, cum ar fi depresia, tulburarea de anxietate socială sau tulburarea de stres post-traumatic.
Tulburarea de panică
Persoanele cu tulburare de panică suferă de atacuri de panică recurente. Alte trăsături ale tulburării de panică includ:
- îngrijorare constantă cu privire la viitoarele atacuri de panică
- frica de a pierde controlul
- teama că atacurile de panică vor provoca un pericol fizic (de exemplu, declanșarea unui atac de cord)
În cele din urmă, această frică poate duce la schimbări în viața de zi cu zi. De exemplu, este posibil să începi să eviți călătoriile sau evenimentele sociale de teamă că vei avea un alt atac. Aceste comportamente de evitare pot avea un impact negativ asupra locului de muncă, relațiilor, hobby-urilor și bunăstării generale.
Simptomele atacurilor de panică
Atacurile de panică apar brusc și neașteptat—poți să te simți doar ușor anxios sau chiar calm înainte ca atacul să înceapă. Simptomul principal este un sentiment intens de frică sau disconfort, care durează de obicei câteva minute, dar dispare în aproximativ o oră.
Atacurile de panică sunt însoțite și de semne fizice ale anxietății, inclusiv:
- ritm cardiac accelerat
- transpirație
- tremurături
- dificultăți de respirație
- dureri în piept sau disconfort
- greață sau probleme stomacale
- amețeli sau leșin
- furnicături sau amorțeală în corp
- senzația de pierdere a controlului
- sentiment de detașare de corp sau de realitate
- senzația că urmează să mori
Ce poate declanșa un atac de panică?
Atacurile de panică pot apărea fără niciun motiv sau factor declanșator. Din această cauză, multe atacuri sunt imprevizibile și nu pot fi întotdeauna anticipate.
În alte cazuri, atacurile de panică pot fi provocate de factori de stres externi. Persoanele cu tulburare de panică pot percepe acești factori ca fiind mai periculoși decât sunt în realitate.
Exemple de factori declanșatori includ:
- situații sociale precum petreceri sau întâlniri
- performanțe individuale, cum ar fi susținerea unui discurs
- situații, obiecte sau activități care provoacă frică sau anxietate, cum ar fi înălțimile, avioanele sau acele
- evenimente traumatice, cum ar fi traumele fizice sau emoționale
- amintiri sau reamintiri ale unor evenimente traumatice din trecut.
Anumite activități și substanțe pot stimula corpul în moduri similare cu stresul acut, declanșând simptome asemănătoare unui atac de panică:
- consum excesiv de cofeină
- abuzul de alcool și sevrajul alcoolic
- exercițiile fizice intense
Tratament și prevenirea atacurilor viitoare
Dacă crezi că ai atacuri de panică, consultă un medic sau un specialist în sănătate mintală. Acesta va stabili dacă ai o tulburare de anxietate, cum ar fi tulburarea de panică. De asemenea, medicul poate identifica sau exclude probleme medicale care ar putea contribui la simptomele tale, cum ar fi afecțiuni ale inimii sau tulburări tiroidiene. Tratarea unor astfel de probleme medicale poate elimina uneori atacurile de panică.
Opțiuni comune de tratament
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) – Aceasta este o formă de psihoterapie care te învață strategii de coping pentru a gestiona și reduce frecvența atacurilor de panică.
- Antidepresive – Chiar dacă nu ai depresie, aceste medicamente pot reduce simptomele anxietății. Deși pot dura câteva luni pentru a avea efect maxim, ele pot preveni atacurile de panică pe termen lung.
- Medicamente anxiolitice (benzodiazepine) – Aceste medicamente pot fi administrate în timpul unui atac pentru a reduce rapid simptomele. Ele pot fi prescrise pentru utilizare zilnică la persoanele cu tulburare de panică, dar pot crea dependență și trebuie luate doar conform indicațiilor medicului.
- Tehnicile de respirație, meditația, exercițiile fizice ușoare sau moderate și relaxarea musculară pot ajuta la prevenirea atacurilor atunci când sunt practicate regulat.
Există și anumite tehnici pot ajuta la reducerea intensității acestuia:
- Respirație controlată – Inspiră adânc și lent prin nas, numărând până la patru, ți expiră la fel de lent prin gură. Poți folosi tehnica "respirația 4-7-8" pentru a calma rapid sistemul nervos.
- Tehnica 5-4-3-2-1 – Concentrează-te pe: 5 lucruri pe care le vezi, 4 lucruri pe care le atingi, 3 lucruri pe care le auzi, 2 lucruri pe care le miroși și 1 lucru pe care îl guști. Această tehnică ajută la reconectarea cu realitatea și reducerea anxietății.
- Muzica relaxantă – Ascultarea unei melodii familiare, liniștitoare, poate ajuta la diminuarea simptomelor atacului de panică.
De asemenea, tehnicile de „împământare” pot ajuta în timpul unui atac, ajutându-te să rămâi ancorat în prezent:
- Respirația profundă – Inspiră lent prin nas și expiră prin gură, concentrându-te pe mișcările abdomenului.
- Redirecționarea atenției – Concentrează-te pe un obiect din jur sau repetă mental un cuvânt sau versurile unei melodii preferate.
- Imageria ghidată – Vizualizează un loc sigur și liniștitor.
Concluzie
Atacurile de panică pot fi o experiență extrem de debilitantă, dar cu o înțelegere adecvată și tratament corespunzător, ele pot fi gestionate eficient. Studiile din domeniul psihologiei clinice arată că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente metode de tratament, ajutând pacienții să identifice și să modifice tiparele de gândire care contribuie la anxietate.
De asemenea, strategiile de relaxare, exercițiile fizice regulate și menținerea unui stil de viață echilibrat pot reduce semnificativ frecvența atacurilor. Cu sprijin adecvat din partea specialiștilor și prin aplicarea unor tehnici eficiente de gestionare, persoanele afectate pot recăpăta controlul asupra vieții lor și pot reduce considerabil impactul acestor episoade asupra bunăstării zilnice.