Mulți dintre noi experimentăm anxietate socială din când în când. Îl poți recunoaște după sentimentul de neliniște înainte de a participa la o petrecere sau „fluturi în stomac” înainte de a susține o prezentare la muncă. Este normal să te simți timid, nervos sau anxios în situații care te scot din zona de confort. Însă, atunci când această anxietate socială provoacă o suferință intensă și începe să afecteze viața de zi cu zi, poate fi un semn al unei afecțiuni comune numite tulburare de anxietate socială.
Ce este tulburarea de anxietate socială?
Tulburarea de anxietate socială (TAS), cunoscută și sub numele de fobie socială, este o tulburare frecventă de sănătate mintală, care afectează aproximativ 7% dintre adulții din SUA, respectiv 2,3% dintre adulții din Europa în fiecare an.
TAS se caracterizează printr-o frică extremă de situații sociale, de la susținerea unor discursuri sau spectacole până la participarea la o petrecere. Cei care suferă de această afecțiune se tem că vor fi analizați și umiliți de alte persoane. Este o frică ce provoacă un stres intens și îi poate împiedica pe cei afectați să facă lucrurile pe care și le doresc.
Simptomele tulburării de anxietate socială
Principalul simptom al tulburării de anxietate socială este frica extremă de a fi analizat sau pus într-o situație jenantă de alte persoane. Această teamă este atât de puternică încât poate determina evitarea completă a situațiilor sociale.
De asemenea, pot apărea și simptome fizice de anxietate, cum ar fi:
- transpirație excesivă
- înroșirea feței
- bătăi rapide ale inimii
- tremurat
- greață
- dificultăți de respirație
Există două tipuri de tulburare de anxietate socială:
- Ø Anxietatea socială generalizată
Majoritatea persoanelor cu TAS se tem de toate situațiile sociale, cum ar fi întâlnirile sau petrecerile. De obicei, disconfortul legat de interacțiunile sociale începe în copilărie sau adolescență, iar simptomele tind să se agraveze în timp. Spre deosebire de nervozitatea obișnuită, simptomele acestei tulburări sunt persistente și severe, afectând relațiile, locul de muncă, rutina zilnică și calitatea generală a vieții.
- Ø Anxietatea de performanță
Acest tip de TAS este mai puțin frecvent și se manifestă doar în momentele în care persoana este în centrul atenției, cum ar fi atunci când susține un discurs sau un spectacol. Anxietatea de performanță nu este la fel de debilitantă ca anxietatea socială generalizată și apare mai târziu în viață.
Cauze și factori de risc
Tulburarea de anxietate socială este cauzată de o combinație de factori biologici și de mediu, rezultând dintr-o interacțiune complexă între aspecte neurologice și factori psihosociali.
Cauze legate de creier și sistemul nervos:
- o Sistem nervos hiperactiv, care face ca și stimulii emoționali minori să declanșeze eliberarea de cortizol, un hormon al stresului.
- o Niveluri scăzute de serotonină, un hormon implicat în reglarea stării de spirit.
- o Niveluri anormale de glutamat și oxitocină, hormoni care influențează reacțiile în situații sociale și severitatea simptomelor de anxietate.
- o Sensibilitate crescută în regiunile creierului responsabile de emoții și starea de spirit.
Cauze psihosociale:
- o Traume timpurii, precum abuzul, neglijarea sau tachinarea în copilărie.
- o Stiluri parentale hiperprotective sau critice, care influențează modul în care copilul interacționează cu ceilalți și răspunde la situațiile sociale.
Factori de risc:
- Sexul feminin – femeile sunt mai predispuse la TAS decât bărbații.
- Istoric familial – dacă un membru al familiei suferă de TAS, riscul este mai mare.
- Personalitate timidă – copiii retrași sau temători în fața noilor experiențe au un risc crescut.
Cum se diagnostichează tulburarea de anxietate socială?
Medicul poate distinge fobia socială de alte tulburări de anxietate, utilizând criterii specifice de diagnostic. Diagnosticul de TAS poate fi pus dacă:
- ai o frică extremă de interacțiuni sociale, de a fi observat sau de a performa în fața altora
- îți faci griji excesive că vei fi judecat, jenat sau umilit
- eviți situațiile sociale din cauza fricii și anxietății
- simptomele afectează viața personală și socială
Aceste simptome trebuie să fie prezente timp de cel puțin șase luni pentru a fi considerată o tulburare.
Dacă ai suspiciuni că suferi de TAS, discută cu un medic, deoarece persoanele cu această afecțiune au un risc mai mare de depresie și alte probleme de sănătate mintală.
Opțiuni de tratament
Cele mai utilizate metode de tratament sunt terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și medicamentele.
- Ø Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Este un tratament de primă linie pentru tulburarea de anxietate socială. Un specialist te ajută să înțelegi factorii declanșatori și să înveți strategii de adaptare. Scopul terapiei este să conteste gândurile negative și să te învețe strategii comportamentale pentru a le depăși.
TCC poate fi realizată individual sau în grup. De obicei, se începe cu ședințe săptămânale, iar frecvența scade treptat. După ce simptomele sunt controlate, se recomandă 2-4 ședințe pe an pentru prevenirea recăderilor.
- Ø Medicamente
Medicul specialist este cel care îți poate prescrie medicamente pentru a fi utilizate singure sau în combinație cu TCC.
- Ø Strategii complementare
Mindfulness – ajută la reducerea anxietății și îmbunătățirea calității vieții.
Îmbunătățirea somnului – un somn slab poate agrava anxietatea.
Exerciții fizice – activitatea fizică regulată reduce simptomele de anxietate.
Evitarea alcoolului și cofeinei – acestea pot agrava anxietatea pe termen lung.
Grupuri de suport – discuțiile cu persoane care au experiențe similare pot reduce izolarea și îmbunătăți mecanismele de adaptare.
Concluzii
Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune frecventă, dar tratabilă, care poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Printr-o combinație de terapie cognitiv-comportamentală, medicație și strategii complementare, persoanele afectate pot învăța să își gestioneze simptomele și să își recâștige încrederea în situațiile sociale.
Deși poate fi un proces provocator, sprijinul adecvat și angajamentul personal pot face o diferență majoră în depășirea fricii de interacțiuni sociale.
Dacă te confrunți cu simptome de anxietate socială, discutarea preocupărilor tale cu un specialist poate fi primul pas către o viață mai echilibrată și mai împlinită.